Conform Tratatului de la Maastricht, odata cu aderarea la Uniunea Europeana Romania a devenit membra a Uniunii Economice si Monetare. Iar pentru adoptarea monedei comune euro, tara noastra trebuie sa indeplineasca criteriile de convergenta nominala stabilite prin tratat. Unul dintre aceste baremuri il reprezinta stabilitatea preturilor. Si anume, rata medie anuala a inflatiei, masurata pe o perioada de 12 luni inaintea momentului examinarii, nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media ratelor medii anuale consemnate in cele mai performante trei tari membre ale UE.

Specialistii europeni in masurarea inflatiei au hotarat: tendinta si stabilitatea preturilor bunurilor si serviciilor de consum al populatiei sunt reflectate de rata medie anuala a inflatiei. Acest barometru al preturilor se ia in calcul atunci cand se examineaza procesul de dezinflatie dintr-o tara membra a UE care aspira sa intre in zona euro. La fel procedeaza si BNR atunci cand se uita la dezinflatie. Nu a ignorat acest indicator, cum se grabesc sa afirme unii analisti.

Practica ne arata ca se mai fac confuzii intre rata anuala a inflatiei si rata medie anuala a inflatiei, desi fiecare dintre acestea masoara evolutia preturilor fata de baze de calcul diferite. Rata anuala a inflatiei ne arata dupa 12 luni - cu cat au crescut sau au scazut preturile bunurilor si serviciilor de consum al populatiei", iar rata medie anuala a inflatiei ne comunica cresterea medie a preturilor bunurilor si serviciilor de consum al populatiei in anul de referinta fata de anul precedent.

Se mai impun cateva clarificari. Incepand cu august 2005, BNR a adoptat o noua strategie de politica monetara: tintirea directa a inflatiei. Iar ca unitate de masura pentru atingerea acestui obiectiv anual, banca centrala utilizeaza rata anuala a inflatiei. Tot in vara lui 2005, BNR a prezentat