Susan Sontag
in America
Traducere si note de Cristiana Visan
Editura Univers, Colectia „Cotidianul“,
2007, 382 p.
Eseista, romanciera, autoare si regizoare de piese de teatru, Susan Sontag s-a impus atentiei internationale in 1964, cind a publicat eseul impotriva interpretarii (aparut in volum in 1966), in care a reevaluat actul de interpretare a unei opere de arta dintr-o perspectiva antiintelectualista, privilegiind autonomia esteticului si placerea senzuala a lecturii, amendind astfel anestezierea senzoriala determinata de interpretarea ce acorda importanta continutului in pofida formei, alterind astfel textul. Viziunea sa este una radicala in momentul in care afirma ca interpretarea nu este numai razbunarea intelectului asupra artei, ci asupra lumii in ansamblul sau, deoarece „a interpreta inseamna a saraci, a goli lumea, pentru a crea o lume de umbre“. Solutia este practicarea unei „erotici a artei“ in locul hermeneuticii, un act critic ce reprezinta o descriere iubitoare a aparentei sub care se infatiseaza o opera de arta, dezvaluind „suprafata senzuala a artei fara a o pata“.
Harta preocuparilor intelectuale din eseuri poate fi regasita si in romanul in America, aparut in 1999, recompensat in 2000 cu National Book Award (nu fara contestari vehemente), care vine dupa alte trei romane – The Benefactor (1963), Death Kit (1967) si The Volcano Lover (1992) – si care este un roman istoric, in masura in care surprinde visul europenilor de a merge in America secolului al XIX-lea, dar si un roman despre marile intrebari ale vietii, despre arta si despre relatia acesteia cu viata, despre „fiinta-jucind-un-rol“ si relatia dintre estetic si etic, despre actiunea si inima omului privite ca mister, teatrul ca falsitate si, deopotriva, autenticitate, toate acestea constituind temele care construiesc textul si care ii confera
