Răspunzând invitaţiei lansate de redacţia României literare, am intrat, miercuri, 24 octombrie, la orele 18, în Clubul Prometheus, al cărui interior pare să fi fost conceput pentru a înlesni un schimb liber şi amiabil de idei şi opinii. Mărturisesc că am pornit spre club cu speranţa de a-i cunoaşte pe autorii ediţiilor despre care am scris şi pe proprietarii sau pe managerii editurilor care le-au publicat, de a-i auzi, şi pe unii, şi pe ceilalţi, discutând cu seriozitate, câteva din temele propuse, într-un articol premergător, de dl. Alex Ştefănescu şi că am intrat în sala clubului pregătit, atât sufleteşte, cât şi profesional, pentru o mică răfuială colegială şi pe alte teme, din care menţionez câteva:

1. Stabilirea unei terminologii proprii, textologice, care să înlocuiască unii termeni improprii utilizaţi actualmente în editarea şi în discuţiile despre editarea literaturii române din secolele XVI-XX, ca, de exemplu, "ediţia critică" în loc de "ediţia academică", întrucât orice ediţie din opera unui scriitor trecut Dincolo trebuie să fie critică, adică să se întemeieze pe critica filologică a tuturor textelor acelui scriitor, manuscrise şi ediţii antume.

2. Necesitatea editării de bibliografii exhaustive, precum şi de inventarii exhaustive ale manuscriselor autografe, cu indicarea bibliotecilor unde se găsesc ori a persoanelor care le deţin în calitate de succesori ai scriitorilor sau în calitate de custozi ori colecţionari amatori, lucrări în absenţa cărora orice proiect sau discuţie despre publicarea unor ediţii academice de opere complete, cu variante, note şi comentarii sunt formale.

3. Obligativitatea întemeierii ediţiilor academice pe analiza critică a tuturor manuscriselor autografe (eventual şi a copiilor antume după manuscrise ipotetic autografe), a ediţiilor antume apărute sub supravegherea autorilor şi a principalelor ediţii postume, an