De la Pavel Dan au rămas două caiete cu titlurile însemnări de viaţă şi O viaţă de om cu toate peripeţiile ei. Jurnal început în 26. VII. 1925, Clipe trăite; reunite într-un volum selectiv de Sergiu Pavel Dan, în 1974, aceste texte marchează intim prin chiar titlurile lor zodia nouă sub care intră specia jurnalului intim după 1920; cu Geo Bogza, Pavel Dan, Camil Petrescu, Mihail Sebastian, Octav Şuluţiu, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, jurnalul se "sincronizează" cu momentul literar al anilor ^30 ai secolului trecut, păstrînd, desigur, caracteristicile generale ale speciei, fixate încă din prima jumătate a veacului XIX, dar, în aceeaşi măsură, ilustrînd noul orizont literar şi, în fond, noua viaţă a scriitorului, cu realităţile şi fantasmele sale atît de diferite de lumea lui Rosetti, Cipariu, Hasdeu, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Petre Ispirescu, Ioan Artemie Anderco, Traian Demetrescu şi ceilalţi autori din secolul Junimii. Iar cea dintîi realitate a vieţii scriitorului este ceea ce aş numi conştiinţa profesiunii sale: iat-o în primele însemnări din jurnalul lui Pavel Dan: "în 8/I ^926 am compus nuvela O răzbunare sîngeroasă pe care am vîndut-o în schimbul Fraţilor Karamazov şi o sută optzeci de lei lui Todea. Am vîndut-o cu multă părere de rău fiindcă nuvela aceasta e o amintire intimă, un echo pe mormîntul dragostei mele. Dar ce puteam să fac? Sărăcia mă strînge de gît. Am mai scris la un roman intitulat Mizeria. Roman pe care niciodată nu-l voi termina; va avea şi el aceeaşi soartă pe care o au miile de nuvele şi poezii care stau de ani de zile în vrafuri pline de praf. Am făcut astăzi un tîrg cu amicul Eugen Giurgiu să-mi transcrie toate lucrările în schimbul a 200 lei".
Un "document" care relevă precaritatea existenţei? Parţial numai, da. în fapt, acest început dezvăluie mirajul textului, valoarea sa; cînd poate vinde un manuscris pentru nişte bani şi
