Alexandru Dobrescu Dupa ce, ani de-a randul, nici ca i-a pasat guvernului de soarta romanilor plecati sa lucreze peste hotare, pentru ca tara lor nu era capabila sa le ofere locuri de munca, acum - ca niste tigani de-ai nostri au reusit sa sifoneze in asemenea hal imaginea Romaniei, incat sa genereze xenofobie fatisa - s-a gandit sa o netezeasca.
E greu de spus cat din precipitarea cu care se incearca indreptarea peste noapte a ceea ce se mai poate indrepta vine dintr-o grija reala pentru statutul milioanelor de romani raspanditi in Europa si cat din temerea ca aceasta multime s-ar putea intoarce acasa, diminuand venitul national cu vreo cateva bune miliarde de Euro si, implicit, stergand cu buretele o crestere economica de care guvernantii s-au aratat pe nemerit asa de mandri. Oricum, dincolo de consecintele dezastruoase pentru imaginea Romaniei, la a carei cladire participa vrand-nevrand fiecare dintre cetatenii ei, cazul Mailat a avut si o urmare pozitiva, aceea de a le reaminti cu brutalitate autoritatilor de la Bucuresti inca o datorie niciodata onorata.
Desi ma tem ca, pe masura ce ecourile tragediei din Italia se vor estompa, si interesul institutiilor noastre pentru romanii goniti de saracie pe alte meleaguri isi va pierde intensitatea. Pana la disparitie.
Sa lasam deoparte reactia dintai a neavenitului sef al diplomatiei romane, care - uitand ca se numeste Cioroianu - a avut candoarea de a avansa o rezolvare flagrant xenofoba a situatiei, si sa staruim o clipa asupra solutiei descoperite de onor ministerul de Externe pentru indreptarea impresiei peninsularilor despre romani. Ea ar consta in scoaterea la rampa a personalitatilor noastre culturale si sportive cu notorietate internationala, considerate cele mai bune dovezi ca nu suntem nici pe departe un neam de talhari si criminali. Eliade, Cioran, Ilie Nastase, Hagi si Nadia C
