Supărarea unei zîne, în vremuri cu neputinţă de precizat temporal, a produs modificări geografice de substanţă în sud-vestul judeţului Hunedoara. Zîna cu pricina, ce locuia într-o cetate pe dealul zis al Uroiului, de lîngă Deva, a prins ură pe o altă zînă, ce sălăşluia acolo unde se află acum ruinele Cetăţii Colţ, nu departe de Haţeg. Supărarea celei dintîi a luat forma unui bolovan uriaş, azvîrlit în direcţia celeilalte, care, ageră, s-a ferit. Dacă tot a ratat-o pe zînă, bolovanul şi-a continuat traiectoria pînă a întîlnit un pisc muntos, pe care l-a ciuntit, lăsîndu-l aşa cum se vede şi astăzi - retezat. De-atunci, oamenii le-au spus munţilor, cu un vîrf bont, Retezat, chiar dacă în acelaşi masiv există un vîrf cu 25 de metri mai înalt, Peleaga, de 2509 m. Rezervaţia ştiinţifică Gemenele - Tău Negru este numită aşa după cele două lacuri mai mari de pe cuprinsul ei. Rezervaţia este sub administrarea directă a Academiei Române şi pentru a o traversa sau a o vizita ai nevoie de autorizaţie eliberată de pomenitul for. Pînă la data stabilită pentru plecare, nu am primit pe fax documentul cu pricina, dar am fost asigurat că el există, expedierea sa e o formalitate şi că putem pleca fără grijă. Ceea ce am şi făcut, la mijloc de august, în singura perioadă în care toţi cei şase membri ai grupului puteam fi împreună pe munte.

Cinci ore de urcuş, spre casa-laborator Gemenele

Într-o vară caniculară, plouă exact în ziua planificată pentru a urca la aşa-numita casă-laborator Gemenele. Intrăm pe valea Rîului Mare. Plouă torenţial, iar plafonul de nori este foarte jos, muntele este complet invizibil în jumătatea lui superioară. Coborîm din maşini în faţa Casei Academiei de la Gura Zlata. Pe terasa acoperită din faţa casei, de fapt o vilă cu aspect rustic, o doamnă mai în vîrstă croşeta impasibilă, în timp ce un moş ne privea şugubăţ. Mai fusesem în rezervaţie prin