La Teatrul Act, „Lumea sunetelor, in spectacolele lui Silviu Purcărete", a vibrat in acorduri de Vasile Şirli. Cel care s-a plimbat intr-o lume a lui Rabelais, Shakespeare, Moliere, Dostoievski, Gothe sau Cehov mărturiseşte azi că intălnirea cu Silviu Purcărete este o binefacere. Această intălnire misterioasă dintre muzică şi regie este „un maxim de armonie", spune Marina Constantinescu, directorul şi unicul selecţioner al Festivalului Naţional de teatru.

Â

La Teatrul Act, „Lumea sunetelor, in spectacolele lui Silviu Purcărete", a vibrat in acorduri de Vasile Şirli. Cel care s-a plimbat intr-o lume a lui Rabelais, Shakespeare, Moliere, Dostoievski, Gothe sau Cehov mărturiseşte azi că intălnirea cu Silviu Purcărete este o binefacere. Această intălnire misterioasă dintre muzică şi regie este „un maxim de armonie", spune Marina Constantinescu, directorul şi unicul selecţioner al Festivalului Naţional de teatru.

Creativitate.In regia marelui Purcărete, muzica pentru „Richard al III-lea", „Visul unei nopţi de vară (două variante), „Poveste de iarnă", „Don Juan", „Scapino", „Cumnata lui Pantagruel", „Faust" poartă semnătura lui Vasile Şirli. Ce-l inspiră? Spectacolul vieţii, nerespectarea sunetului, stilul muzicii, nu originalitatea ei („nimeni nu a murit pentru un si bemol fals"), reperele artistului, respiraţia umană considerată ca cea mai profund erotică. Cea mai frumoasă muzică de teatru? Tunetul, tobele, păsările; un sunet de vapor, un zgomot de pescăruş, un tropot de armăsar. Acestea sunt căteva dintre ingredientele dezvăluite, cu siguranţă nu sunt unicele! Sunt spectacole care se nasc prin text, altele nu, uneori muzica este o temă dată, alteori ea se naşte din jocul verbal; in final, Vasile Şirli răm~ne cu acea „stare de halucinaţie conferită de sublimul creaţiei, sclipirea din ochiul propriu, nu cu ce