Crima comisa de un roman in Italia - Romulus Mailat, de etnie roma - a tensionat brusc relatiile acestei tari cu Bucurestiul.

Cazul a fost, pentru italieni, picatura care a umplut paharul. In Italia lucreaza - legal sau ilegal - peste un milion de romani, alungati de conditiile mizere de acasa. Inevitabil, printre atat de multi aspiranti la munci cinstite, platite corect, s-au strecurat si "devianti", talhari, hoti si cersetori, atrasi si de legislatia italiana, permisiva cu micile infractiuni. Romanii lucreaza, in numar mare, si in alte state ale UE, dar nu "produc" atat de multe evenimente negative, cate au aparut deodata in Italia. Autoritatile peninsulare au decis, in consecinta, o serie de masuri ferme impotriva celor ce incalca legea, mergand pana la expulzarea prezumtivilor infractori in tarile de origine, chiar daca unii sunt cetateni comunitari. Reactia lor, disproportionata fata de legislatia UE, a fost una emotionala, oribila crima provocand un val de xenofobie, exploatat imediat de partidele politice nationaliste, extremiste de dreapta. Cert este ca actul unui descreierat a provocat o dura manifestare anti-romaneasca, cu reverberatii in intreg occidentul. Dupa alte evenimente asemanatoare (sportivii-hoti de la Chicago, falsificatorii de carduri din Anglia, furturile de la straini din Romania), ea pare a se motiva prin impresia ca romanii, indiferent de etnie, sunt hoti, lenesi, necivilizati, imorali etc.

Aceasta impresie de salbaticie, minciuna, hotie a fost potentata insa de chiar autoritatile romane. Sa ne amintim ce a urmat dupa uriasele manifestari de simpatie ale lumii civilizate pentru rascoala romanilor, in decembrie 1989, impotriva celei mai crunte dictaturi comuniste din Estul Europei. Occidentalii au realizat foarte repede ca "revolutia" a fost "o minciuna mare cat secolul"; s-au umplut de oroare la mineriadele provocate de avid