Cănd am fost chemat in sedinţa de sumar şI mi s-a trasat indicaţia preţioasă să trec pe la Universitate unde rapsodul Rafael făcea greva foamei incă de miercuri, m-au podidit cu drag aducerile aminte. Il cunoscusem pe cetăţean in urmă cu vreo doi ani, la un chef desfăşurat la o prietenă comună, unde binevoisem să ne imbătăm cleşte.
Cănd am fost chemat in sedinţa de sumar şI mi s-a trasat indicaţia preţioasă să trec pe la Universitate unde rapsodul Rafael făcea greva foamei incă de miercuri, m-au podidit cu drag aducerile aminte. Il cunoscusem pe cetăţean in urmă cu vreo doi ani, la un chef desfăşurat la o prietenă comună, unde binevoisem să ne imbătăm cleşte.
Atunci, l-am invidiat uşor, fiindcă se anturase cu două tipe inalte, cu craci pănă-n ochi, cărora le povestea cum a fost el călugăr. Nu părea in nici un caz un scoborător din Avrămuţ Iancu sau un om care ar vrea să impărtăşească soarta lui Horea, Cloşca şI Crişan.
FES, PANCARDE ŞI JANDARI. Cănd a parcat maşina redacţiei la Universitate, am văzut vreo patru jandarmi care se pregăteau să treacă stradă inspre Teatrul Naţional, nergulamentar şI la pas intins. Ne-am spus că au probabil aceeaşI destinaţie cu noi, aşa că ne-am ţinut după ei. Am ajuns lăngă borna cu "kilometrul zero" şI am văzut nişte colegi de-ai forţelor de ordine care parlamentau cu un cetăţean cu fes roşu şI nădragi albi. Era chiar Cătălin Paul Ciubotaru, pe numele de artist Rafael. Mai avea şI un susţinător, un tip echipat in ţoale verzi şI cu o şapcă, un fel de varinată dămboviţeană a lui Che Guevarra. Jandarmii spuneau că nu există autorizaţie pentru pentru protest, daâ Rafael şI compania de sunet ziceau ceva cu Legea 60 (parcă), Legea 14/1990, drepturile omului şI altele. Zburau prin aer articole şI noţiuni juridice, care m-au făcut să mă simt la un seminar ţinut de Monica macovei după ce a consum
