Plasamentele imobiliare s-au dovedit mai rentabile decât depozitele sau acţiunile. În România, nu pot fi înfiinţate fonduri locale deschise de investiţii imobiliare. Singurele care funcţionează sunt înregistrate în străinătate. Randamentele plasamentelor imobiliare s-au ridicat la 53% anul trecut, potrivit estimărilor din raportul de stabilitate financiară al BNR. Mai mult, cine investea în 2002 într-un apartament, anul trecut putea să obţină o sumă de aproape zece o
Plasamentele imobiliare s-au dovedit mai rentabile decât depozitele sau acţiunile. În România, nu pot fi înfiinţate fonduri locale deschise de investiţii imobiliare. Singurele care funcţionează sunt înregistrate în străinătate.
Randamentele plasamentelor imobiliare s-au ridicat la 53% anul trecut, potrivit estimărilor din raportul de stabilitate financiară al BNR. Mai mult, cine investea în 2002 într-un apartament, anul trecut putea să obţină o sumă de aproape zece ori mai mare, în cazul unei vânzări.
Nu este de mirare că fondurile de investiţii au mirosit câştigurile mari pe care le poate aduce piaţa imobiliară din România. Deschizători de drumuri au fost dezvoltatorii străini - de exemplu, israelienii de la GTC, urmând companiile imobiliare listate pe bursele din regiune şi fondurile de investiţii închise de profil.
Din vară, pe piaţa românească au apărut şi primele fonduri deschise, unde practic poate investi oricine, oricând. Sunt însă fonduri din Germania şi Austria, iar de randamentele acestora beneficiază în special clienţii străini. Sursele de câştig ale fondurilor sunt fie chiriile plătite pentru birouri şi spaţii comerciale, fie diferenţele de preţ în cazul unei vânzări.
Legislaţia autohtonă nu permite, cel puţin acum, fondurilor deschise să facă plasamente imobiliar
