Persoanelor condamnate în România pentru crimă, viol, tâlhărie, terorism, trafic de droguri şi alte infracţiuni grave li se vor recolta probe biologice pentru identificarea profilului

Persoanelor condamnate în România pentru crimă, viol, tâlhărie, terorism, trafic de droguri şi alte infracţiuni grave li se vor recolta probe biologice pentru identificarea profilului genetic.

ADN-ul condamnatului va fi introdus în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare care va fi conectat la cel european. Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea SNLDGJ a fost realizat în baza unei recomandări a Consiliului Ministerial al Consiliului Europei. Proiectul de lege a primit avizul de la CSM şi este în prezent pe masa senatorilor din Comisia juridică.

Astfel că pentru 23 de infracţiuni se vor recolta celor condamnaţi definitiv probe biologice. Printre cei care ar putea "beneficia" de prevederile legii se numără fostul preşedinte al Asociaţiei Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori, Alexandru Rădulescu, condamnat de prima instanţă la 23 de ani de închisoare pentru omor, cetăţeanul elveţian Pierre Francois Sgueglia, autorul unui triplu asasinat în cartierul bucureştean Giuleşti, Răzvan Trancă, trimis în judecată pentru viol şi tentativă de omor, Tudor Sişu, judecat pentru trafic de droguri, sau constănţeanul Ştefan Remus Chiper, autorul a trei crime.

Potrivit proiectului, prelevarea probelor biologice se va face doar cu consimţământul acestora, la solicitarea scrisă a procurorilor sau judecătorilor. Dacă infractorii refuză, instanţa poate dispune prelevarea forţată.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră că momentul la care trebuie să aibă loc prelevarea probelor biologice ar trebui să fie atunci când persoana este condamnată definitiv, prin sentinţă judecătorească. Argumentul magistraţilor a fost că, în cazul în care cel condamnat