Într-unul dintre articolele mai vechi, aminteam de Vasile Frigator, braşoveanul din Şchei, care a făcut avere în Valahia. Fratele său, Ion Frigator, a rămas însă în Ardeal. Acesta din urmă a fost tatăl lui Dimitrie Frigator, născut şi el la Şchei, în 1838. Dimitrie Frigator a fost luat de fraţii săi mai mari, Gheorghe şi Niculae, care deschiseseră prăvălie de braşovenie (adică straie de lână, încălţăminte, fierărie etc.), în Galaţi, pe strada Braşoveni. D

Într-unul dintre articolele mai vechi, aminteam de Vasile Frigator, braşoveanul din Şchei, care a făcut avere în Valahia. Fratele său, Ion Frigator, a rămas însă în Ardeal. Acesta din urmă a fost tatăl lui Dimitrie Frigator, născut şi el la Şchei, în 1838.

Dimitrie Frigator a fost luat de fraţii săi mai mari, Gheorghe şi Niculae, care deschiseseră prăvălie de braşovenie (adică straie de lână, încălţăminte, fierărie etc.), în Galaţi, pe strada Braşoveni. Din vremea lui Cuza până la 1877, când Niculae Frigator a decedat, iar Gheorghe s-a retras la Braşov, afacerea a mers din plin. Din acel moment, Dimitrie a rămas singur cu prăvălia. Şansa i-a surâs în 1886, când portul Galaţi a devenit porto-franco şi a început comerţul angro de coloniale şi fierărie. În 1894, Frigator şi-a lichidat afacerea de angrosist şi a deschis o casă de bancă şi comision de mărfuri, în proprietatea sa, aflată pe strada Belvedere, pe care a condus-o până când a decedat, pe 12 noiembrie 1902. A fost un exemplu de cinste negustorească; majoritatea depeşelor sale către angajaţi şi colaboratori se terminau cu fraza: „Citeşte în fiecare zi registrul cu poliţe să nu cumva să se uite vreo plată să păţescu ruşine.“

Negustorul s-a preocupat şi de nevoile celor săraci. A construit la Galaţi un azil de bătrâni, care la 1931 mai adăposteau 28 de bătrâni infirmi şi 25 de bătrâne