Cuvântul "baie" în limba română de secol 19 însemna mină. Rromii din zona Banat-Ardeal, unde existau exploataţii miniere, lucrau ca mineri, fiind ulterior denumiţi după meseria practicată,

Cuvântul "baie" în limba română de secol 19 însemna mină. Rromii din zona Banat-Ardeal, unde existau exploataţii miniere, lucrau ca mineri, fiind ulterior denumiţi după meseria practicată, ca şi în cazul altor neamuri (argintari, spoitori), rromi băieşi.

Rromii băieşi lucrau în perioada aceea mai ales în minele aurifere, iar după ce minele aurifere s-au închis, o parte din ei au devenit "căutători de aur" pe albiile râurilor din Banat, Ardeal şi chiar Ungaria.

Interesant este că există rromi băieşi inclusiv în Ungaria, a căror limbă este româna, dar cu un accent specific bănăţean unde terminaţia cuvintelor este "ci". După ce statul român a emis o lege referitoare la faptul că o persoană particulară nu mai are voie să caute aur în mod individual, cea mai mare parte dintre rromii băieşi

şi-au ales ca meserie prelucrarea lemnului (ca şi lingurarii), ei confecţionând mături, coşuri etc. Confecţionarea măturilor şi a coşurilor într-o economie de piaţă unde concurenţa industrială îşi face simţită prezenţa nu mai e o meserie care să asigure un venit sigur pentru rromii băieşi.

Mai mult decât atât, rromii băieşi locuiesc de obicei în comunităţi compacte şi în zona respectivă piaţa cu astfel de produse este suprasaturată, iar în acest caz e foarte urgentă crearea unor programe de reconversie profesională, în condiţiile în care acest neam al băieşilor a mai trecut printr-o perioadă similară (cea de reconversie), când s-au închis minele.