Au restabilit, prin puterea cuvântului scris, normalitatea. Viaţa lor a semănat adesea cu o cursă spre aflarea adevărului. Dicţionarul Ziariştilor Români le este dedicat acestor istorici ai clipei, care împotriva răului au un singur aliat: condeiul. „Deşi este un dicţionar, lucrarea se poate citi şi ca un roman, care s-ar putea subintitula «Lumea presei româneşti». Ea relevă diversitatea tipurilor de oameni de presă (origine socială, etnică, geografică, formaţii, cariere), interferenţe cu lumea politică şi culturală, orientări politice, exiluri, sinucideri şi asasinate, succese, excentricităţi şi drame“, a spus Sultana Craia, autoarea volumului.

Cartea „vorbeşte“ despre viaţa presei şi a gazetarilor români, de la începuturi până în prezent. În dicţionar sunt incluse fişe referitoare la fondatori de publicaţii, proprietari, conducători de periodice şi redactori care au lucrat ca angajaţi în presă. Dicţionarul Ziariştilor Români este destinat în primul rând studenţilor interesaţi de o carieră în jurnalism. Acest instrument de informare, realizat prin cercetarea unui bogat inventar de surse, se adresează şi publicului general, care îşi poate forma o idee de ansamblu.

Printre cei care şi-au dedicat viaţa scrisului se numără Valentin Păunescu, Octavian Paler, Ralu Filip etc.

Omul şi jurnalistul de excepţie Valentin Păunescu

A rămas în memoria noastră ca unul dintre cei mai mari gazetari români. Fiu de învăţător, licenţiat în Filosofie la Bucureşti, Valentin Păunescu a făcut carieră în presa românească, mai întâi la Steagul Roşu, apoi la ziarul Sportul. A lucrat la Scânteia, Libertatea, Adevărul, ca reporter şi redactor. A fost editor, reporter special şi director general (până la moarte) la Curierul Naţional, căruia i-a dat o orientare echidistantă şi o deschidere culturală; membru fondator al Congresului mondial al directorilor de ziare şi