Triplul stigmat pe care C. Stere îl avea în ochii ideologilor regimului instaurat în 1945 a făcut ca "recuperarea" lui să întîrzie foarte mult. Abia către sfîrşitul anilor '70, Z. Ornea a izbutit să tipărească un prim volum, intitulat Scrieri1, care, precum precizează nota din fruntea lui, nu era o ediţie critică, implicit de "opere complete", ci una "antologică", "năzuşindţ la reprezentativitate", selectînd însă numai "scrieri publicate din 1893 (un an după debut) pînă prin 1913"2. Acelaşi cercetător a dat la lumină un deceniu mai tîrziu primul panou al unei ample biografii consacrate marelui basarabean, al doilea apărînd după evenimentele din decembrie 19893. De atunci, demersurile avînd ca obiect viaţa, activitatea şi opera lui C. Stere s-au înmulţit. Cît priveşte reeditarea scrierilor sale, se pot consemna în ultimii 18 ani noi demersuri, datorate editorilor Vasile Badiu, Alina Ciobanu, Iurie Colesnic şi Pavel Balmuş. Nici unul dintre acestea, iarăşi, nu a aspirat la o cuprindere exhaustivă, fiecare aducînd însă la cunoştinţa publicului pentru prima dată un număr de "scrieri".

Cu toate acestea, o bună parte a publicisticii lui C. Stere rămîne şi în prezent nereeditată. Şi aici intră atît articole, eseuri, comentarii, note înregistrate (cunoscute) de exegeţi, cît şi altele totalmente ignorate. Din cea dintîi categorie, fac parte, pentru a da numai cîteva exemple, articolul cu care se consideră că Stere a debutat, Socialiştii şi mişcarea naţională, apărut, fără nici o semnătură, în ziarul ieşean "Evenimentul", din 11 - 13 august 1893 (numerele 155-157), şi continuat de Răspuns d-lor V. Stupu şi Doniroff, în acelaşi cotidian (numerele 169, 175 şi 176), din 27 august, 3 şi 4 septembrie 1893, acesta iscălit cu pseudonimul C. Sorţescu; numeroase articole şi note inserate în "Evenimentul literar", binecunoscuta Spovedanie pentru oamenii cinstiţi, din 1908, "scriso