"Trei lucruri iau mintile oamenilor: minciunile, minciunile sfruntate si statistica", spunea Benjamin Disraeli, fost prim-ministru al Angliei. Inclin sa-i dau dreptate, mai ales ca Disraeli a fost si ministru de finante, iar un finantist stie foarte bine ce vrea sa insemne minciuna si statistica. De aceea, nu ma voi repezi la cel mai recent sondaj privind starea culturala a natiunii ca la o momeala, spre a nu-mi pierde mintile: mai mult de jumatate dintre romani nu citesc nici macar o carte pe an. Procentul a fost interpretat alarmist si multele televiziuni care nu acorda nici cinci minute culturii s-au grabit sa jeleasca, sa se indigneze si sa difuzeze in continuare... subcultura!

Eu as privi partea plina a paharului, spunand ca aproape jumatate dintre romani citesc o carte pe an. In conditiile in care cartea are multi potrivnici, procentajul mi se pare chiar incurajator. Impotriva obiceiului lecturii stau educatia, starea materiala precara a multor romani, dezinteresul societatii si crunta nepasare a autoritatilor. Invazia posturilor de televiziune, inmultirea formelor gratuite de divertisment (si stati ca nu a inceput adevarata campanie electorala, atunci sa vezi pomeni culturale, cu toata floarea cea vestita a vedetutelor noastre, dupa principiul "Va dam cultura, ba!, votati-ne!"), aparitia surogatelor au contribuit la deteriorarea imaginii cartii in ochii oamenilor. Valoarea unui obiect, a unei idei depinde de valoarea lor de intrebuintare. La ce mai slujeste "cetirea" de carti? Atunci cand si oameni luminati, dintr-un spirit de fronda, din teribilism sau din prostie, peroreaza asupra inutilitatii lecturii clasicilor ("La ce bun sa mai citesc eu Tolstoi?" se intreba cineva intr-o revista), nu e de mirare ca oameni mai putin luminati vor extrapola si vor spune: "La ce bun, in general, sa mai citesc?". Iar cand atitudinea autoritatilor vine sa acce