Am vazut "Tigru si dragon" si mi-a placut la nebunie. Nu mi-am dezlipit ochii de pe ecran la "Eroul" (singurul film cu Jet Li care m-a fascinat), iar dansul boabelor de fasole din "Casa sabiilor zburatoare" se afla la loc de cinste in topul coregrafiilor hiperinventive din filmele asiatice. Ca nu toate filmele inspirate de legende orientale se ridica la acelasi nivel, asta este cu totul altceva: "Wu Ji"/"The Promise" a fost cam scrasnit, iar ultimul Zhang Yimou, "Blestemul florii de aur", este un kitsch total, pe care frumoasa Gong Li nu-l poate salva de la un plictis... imperial. Dar iata ca vine "Temerarul"/The Restless/Jungcheon, sa vedem daca salveaza situatia.
Daca va plac povestile despre reincarnare, sunteti pe calea cea buna: "Temerarul" este despre reincarnare sau, mai bine zis, despre cele 49 de zile pe care sufletul trebuie sa le petreaca intr-un fel de Purgatoriu inainte de a se putea reincarna. Daca va plac povestile pline de inflorituri (nu neaparat logice), iarasi sunteti pe calea cea buna: cu un curaj nebunesc, scenaristii filmului arunca pe pelicula atat de multe lucruri, incat la sfarsit nu stii ce s-a intamplat la inceput, iar motivatiile personajelor sunt atat de complicate, incat o cafea bauta inainte de intrarea in sala de cinema devine absolut obligatorie. In acelasi timp, duo-ul regizoral Dong-oh Cho si Dong-oh Jo (nu sunt frati) pune pe ecran si cateva efecte speciale excelent realizate, plus scene de lupta pline de imaginatie, desi oarecum depasite numeric de lungile conversatii filozofico-amoroase ale personajelor.
Despre ce este vorba? Nu stiu! Stiu doar ca sotia lui Yi Gwak (Woo-sung Jung) a fost ucisa de consatenii acestuia din vina lui. Mai stiu ca razboinicul ajunge cumva in acest Purgatoriu, unde da peste zeita So Hwa (Tae-Hee Kim), pazitoarea portilor cerului, care seamana izbitor cu sotia lui si se dovedeste a fi chi
