Specialistii sustin ca electoratul poate fi influentat intr-o masura extrem de mica de sondajele de opinie. Cu toate acestea, partidele si politicienii tin mortis sa para mai puternici in statistici decit in realitate. Explicatia acestei dorinte de preamarire o ofera aceiasi cercetatori: procentele umflate pot mobiliza membrii si sustinatorii partidelor.
Parlamentul interzice mediatizarea rezultatelor sondajelor de opinie la televizor in perioada campaniei electorale pentru Parlamentul European, iar consultantul politic Bogdan Teodorescu isi da demisia din fruntea Institutului Pro, dupa ce Cotidianul a publicat un sondaj Data Media comandat de Pro, in care liderul PSD Mircea Geoana apare, in mod surprinzator, la fel de popular ca Traian Basescu.
Sint doar doua evenimente recente care readuc pe tapet subiectul manipularii opiniei publice prin intermediul sondajelor de opinie.
Cotidianul va prezinta astazi cit de adevarata este teoria conform careia sondajele influenteaza votul electoratului, care sint motivele pentru care partidele aleg sa-si umfle procentele in sondaje si care sint afinitatile politice ale principalelor institute de sondare a opiniei publice de pe piata.
Rezultatele sondajelor de opinie ar putea influenta doar 1,5% din electorat sa voteze cu invingatorul, releva datele studiului „Influenta media asupra comportamentului electoral“, realizat de CURS in lunile septembrie-octombrie 2007 la comanda Consiliului National al Audiovizualului.
Asta in conditiile in care, potrivit documentului, doar 57% in 2007 (si 56% in 2004) din electorat a auzit, a citit, a ascultat sau a urmarit sondajele de opinie.
De altfel, la o intrebare vizind cunoasterea aproximativa a scorului cu care sint creditate principalele partide in sondajele de opinie, numai 20% din electorat a oferit intervale de rezulta
