Duminica, pe 25 noiembrie, romanii vor vota cel mai probabil pentru varianta de vot uninominal propusa de Traian Basescu. Cu o participare care nu va permite validarea rezultatului obtinut si cu un caracter pur consultativ pentru Parlament, acest vot nu va duce la nici o consecinta politica. Dimpotriva, va reintoarce discutia la momentul initial, cel in care presedintele si premierul se lupta pentru intaietate in ceea ce priveste formele de uninominal si isi submineaza unul altuia sustinerea politica. Este al doilea referendum pe parcursul unui an. A avut acesta o vizibilitate mai mare? A generat acesta dezbateri mai aprinse? A creat un interes mai evident din partea electoratului? S-au clarificat mai mult variantele in disputa? Toate aceste intrebari au un singur raspuns: Nu. Desi presedintele Traian Basescu s-a pozitionat ca principal purtator de mesaj al campaniei, efectul nu a fost cel al zdruncinarii societatii din temelii. Gherila digitala e mai putin creativa ca altadata. Partidele politice nu s-au ingramadit in a apara una sau alta dintre variante. Prezentele televizate (care au existat in numar mare, in ciuda discursului prezidential) nu au creat interes pentru public, audientele confirmand cat de mica este miza acestui referendum in ochii electoratului. Iar dezbaterile care au avut loc nu au adus clarificari, ci doar impunerea unor elemente discursive noi, precum cel de "listaci".

In aceasta campanie, exista insa si cateva elemente notabile. In primul rand, lipseste gravitatea care a insotit campania pentru suspendarea presedintelui. Implicit, efectul direct al votului nu mai este la fel de consistent si, prin urmare, acest lucru se simte. Doar daca vin cca noua milioane de romani la vot (varianta improbabila) se poate ca acest vot sa conteze politic. In al doilea rand, dezbaterea tinde sa fie inutila. Votul uninominal s-a impus la nivel public at