Conform cercetarilor, se estimeaza ca stresul reprezinta aproximativ 80% din cauza bolilor majore, cu impact devastator asupra sanatatii: cardiovasculare, cancerul, bolile metabolice si endocrine, boli ale pielii (psoriazis), boli infectioase. Specialistii spun ca stresul sta la baza sindroamelor anxioase, depresiilor, afectiunilor obsesiv comvulsive si, desi este perceput ca o problema psihologica, provoaca leziuni organice ireversibile. Secretia crescuta de adrenalina, cresterea tensiunii arteriale, tensiunii musculare sunt doar cateva din modificarile fiziologice induse de stres. Digestia se incetineste, creste aciditatea gastrica, creste nivelul de colesterol, ducand la dislipidemii si, ca o reactie in lant, la boli cardiovasculare. De asemenea, creste si nivelul glicemiei. In timp, efectul stresului prelungit asupra organismului provoaca si absorbtia de nutrienti (cum ar fi vitamina A si din complexul B). Cateva din semnele stresului sunt: nervozitate, insomnii, migrene, cresterea sau scaderea apetitului alimentar, vorbire nervoasa, diaree, indigestie, fumat si consum de cafea excesiv. Conform cercetarilor, se estimeaza ca stresul reprezinta aproximativ 80% din cauza bolilor majore, cu impact devastator asupra sanatatii: cardiovasculare, cancerul, bolile metabolice si endocrine, boli ale pielii (psoriazis), boli infectioase. Specialistii spun ca stresul sta la baza sindroamelor anxioase, depresiilor, afectiunilor obsesiv comvulsive si, desi este perceput ca o problema psihologica, provoaca leziuni organice ireversibile. Secretia crescuta de adrenalina, cresterea tensiunii arteriale, tensiunii musculare sunt doar cateva din modificarile fiziologice induse de stres. Digestia se incetineste, creste aciditatea gastrica, creste nivelul de colesterol, ducand la dislipidemii si, ca o reactie in lant, la boli cardiovasculare. De asemenea, creste si nivelul glicemiei. In