Progresul economic al ţărilor Uniunii Europene a dublat impactul ecologic asupra planetei în ultimii 30 de ani, arată un nou raport dat publicităţii de WWF. În ciuda modernizării

Progresul economic al ţărilor Uniunii Europene a dublat impactul ecologic asupra planetei în ultimii 30 de ani, arată un nou raport dat publicităţii de WWF.

În ciuda modernizării tehnologiilor, presiunea asupra mediului a înregistrat o creştere mai rapidă decât populaţia Europei, creându-se astfel un deficit de resurse naturale atât pentru noi, cât şi pentru generaţiile viitoare.

Cu excepţia Finlandei, Letoniei şi Suediei, toate ţările Uniunii Europene se confruntă cu un deficit de resurse naturale.

Chiar dacă aceste ţări dispun de rezerve importante comparativ cu celelalte membre UE, aceasta nu înseamnă că le şi gestionează corect. De exemplu, în Finlanda, presiunea asupra mediului a crescut cu 70% începând din 1975, una dintre cele mai mari rate de creştere din cadrul UE.

De asemenea, Germania împreună cu Bulgaria şi Letonia au reuşit să îşi reducă amprenta ecologică (un indicator ce măsoară cererea de resurse naturale în baza consumului unui singur individ) în ultimele trei decenii.

Realizarea acestor ţări este cu atât mai notabilă cu cât, în acelaşi timp, au reuşit să îşi crească şi indicele dezvoltării umane. Dar amprenta ecologică a Germaniei e încă de 2,5 ori mai mare decât resursele naturale de care dispune.

Diferenţa dintre amprenta ecologică şi biocapacitate (capacitatea bioproductivă a sistemelor naturale) e practic cea dintre cererea omului şi capacitatea naturii de a oferi.

Acest indicator a variat în timp: până în 1970, biocapacitatea a fost mai mare decât amprenta ecologică; între 1970 şi 1994, raportul s-a inversat. Evaluările realizate după 1994, până în 2003, arată că biocapacitatea a fost mai mare decât amprenta ecolog