De secole, Rusia ramane pentru Romania si formele ei statale anterioare, o piatra de incercare a politicii externe si a rezistentei "intre imperii".
Pentru o schita de tablou diacronic, am cerut parerea unor diplomati profesionisti cu frecvente misiuni in URSS si Federatia Rusa, fosti ambasadori si inalti functionari, experti, rugandu-i sa ne ajute in stabilirea unor repere istorice, cu relevanta, poate, pentru perioada contemporana. Raspunsurile acestor specialisti – pe care le vom publica in serial – par sa duca la concluzia ca prestatia diplomatica, fata de Rusia, a suferit de lipsa de viziune si a avut deficiente majore, in ultimii 17 ani.
Din punct de vedere diplomatic, ambasada Romaniei la Moscova a fost si este cel putin la fel de importanta cum sunt cele de la Londra, Paris, Berlin sau Washington.
Unii experti in Rusia ("kremlinologi", cum li se spune) considera ca Federatia s-a transformat semnificativ in secolul 21, in functie de rasturnarea de situatie din anii 1989-1991. Alti specialisti vad Rusia de dupa anul 2000 in tranzitie de la totalitarism la autoritarism, sau chiar la un nou totalitarism, si inca unul nu foarte bine camuflat. Unde s-a situat si unde se pozitioneaza in prezent Romania in relatia cu Rusia? Ce costuri are neglijarea programatica a Estului? Suntem o "punte", asa cum ne-a sfatuit G.W. Bush?
Sunt oare relatiile actuale si viitoare ale Romaniei cu Federatia Rusa, la fel ca si cu antecesoarea ei, URSS, un test major de politica externa, un act de maturitate politica sau, dimpotriva, un examen amanat sistematic, spre toamna a lectiilor neinvatate.
Primul diplomat roman care a raspuns la intrebarile noastre este ambasadorul Ion Porojan, cu misiuni la Moscova si in Asia Centrala, autor de studii si carti ce descriu experienta diplomatica atat in lumea polarizata a razboiului rece, cat si dupa evenimentel
