- Social - nr. 228 / 21 Noiembrie, 2007 Intr-o perioada istorica, poate la fel de complicata ca cea prin care trecem astazi, cei care au contribuit decisiv la iesirea din saracie a multora au fost intelectualii satelor. Acei dascali capabili sa nu traiasca doar pentru ei, ci sa se transforme intr-un ferment pentru intreaga comunitate. Adevarate faclii care, si incalzeau, si luminau. Invatatorul Mihai Tomsa a vazut lumina zilei in Idicel-Sat, judetul Mures, la 21 noiembrie 1907, intr-o familie de tarani buni gospodari, el fiind mezinul dintre cei 7 frati. Inclinat spre invatatura, dupa primele clase elementare urmeaza Liceul "Al. Papiu Ilarian" din Targu-Mures. Insa, dorind sa devina invatator, in 1922 se inscrie la Scoala Normala din Cluj, unde se evidentiaza printre colegi, avand inclinatii spre literatura. Dupa absolvire este numit invatator in satul Mura-Mica, judetul Mures, si, dupa un an, se transfera in satul natal. Legat puternic de traditia sateasca, participa la Cenaclul literar "V. Alecsandri" si publica balade, povestiri, proverbe, cantece, chiuituri, arhaisme si ghicitori in gazeta saptamanala "Foaia Noastra" (1925). Dupa doi ani publica o monografie a satului Idicel. In 1930 "trece Muresul" si se casatoreste cu o frumoasa si bogata fata, Ioana Oprea, din satul Rapa de Jos, situat la poala muntelui Poiana Tomii, in care va lucra cu pasiune, cu mici intreruperi, pana la sfarsitul vietii. Integrat perfect in viata materiala si spirituala a satului Rapa de Jos, contribuie decisiv la ridicarea economica, culturala si sociala a consatenilor. Astfel, el contribuie la introducerea solei de trifoi, in rotatia culturilor, sfatuind taranii sa practice un asolament de trei ani (paioase, trifoi, prasitoare), sa cultive legume si, in special, pomi fructiferi, iar in "gradinute", flori. De asemenea, introduce cultura arbustilor fructiferi: agris, coacaz si zmeur. Scop