2.979 de infracţiuni au avut loc în zona şcolilor, anul trecut. 75,4% dintre autori erau elevi
Din iunie, s-au înfiinţat mii de comisii care veghează la reducerea actelor de violenţă din şcoli
Un elev a fost bătut de profesoara lui pentru că a întârziat. Alţi elevi s-au înregistrat pe telefon cu ajutorul camerelor video în timp ce se „jucau“ de-a bătaia, în timpul pauzei. Doi elevi bucureşteni au fost înjunghiaţi, într-un autobuz.
Actele de violenţă în care sunt implicaţi elevi, profesori şi persoane din afara şcolii sunt la ordinea zilei în sistemul de învăţământ românesc. Până şi reprezentanţii Ministerului Educaţiei recunosc că fenomenul violenţei în şcoli este în creştere şi se laudă că are o strategie clară pentru reducerea fenomenului de violenţă din şcoli.
Angajaţii MECT au elaborat strategia şi veghează la aplicarea ei, prin Consiliul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei în Mediul Şcolar, comisiile judeţene pentru combaterea şi prevenirea violenţei în mediul şcolar şi comisiile existente la nivelul tuturor şcolilor. De asemenea, ministerul poate face campanii, împreună cu alte organisme ale statului, şi recomandă împrejmuirea şcolilor cu gard şi introducerea monitorizării video.
Curios lucru, deşi şcolile trebuie să întocmească rapoarte referitoare la violenţă, în strategia ministerului se spune că respectivele date vor fi date inspectoratelor şi ministerului, doar „în urma unor solicitări exprese“. Ca şi când nici nu ar fi normal ca Ministerul Educaţiei să aibă acele date pentru a vedea cum s-au îmbunătăţit lucrurile sau dacă ar trebui să-şi mai revizuiască strategia.
Profesorii trebuie să rezolve toate problemele
După minister, inspectoratele şcolare trebuie să realizeze şi ele planul privind reducerea violenţei din şcoli, iar şcolile, la rândul lor, planul operaţional pentru reducerea violenţei.