Scăderea plafonului de CO2, dictată de la Bruxelles, ar putea duce şi la pierderea a 20.000 de locuri de muncă. Costuri suplimentare, profituri mai mici, disponibilizări de personal, pierderea Scăderea plafonului de CO2, dictată de la Bruxelles, ar putea duce şi la pierderea a 20.000 de locuri de muncă.
Costuri suplimentare, profituri mai mici, disponibilizări de personal, pierderea terenului în faţa importurilor ieftine - aşa arată perspectiva "postpoluare" pentru circa 200 de companii româneşti.
Diminuarea producţiei în toate sectoarele industriale, de aici creşterea importurilor şi adâncirea deficitului comercial. Reducerea investiţiilor tehnologice şi de mediu. Pierderi de investiţii de 1,5-2 miliarde de euro, prin imposibilitatea acordării de certificate pentru nou-veniţii în piaţă.
Pierderi de 20.000 de locuri de muncă. Aşa arată o primă evaluare realizată de Ministerul Economiei, privind consecinţele eventualei reduceri cu 20,7% a cotei de emisii de CO2 pentru economia României.
Emisiile s-au dovedit, până una-alta, "vitale" pentru dezvoltarea industrială.
"O analiză statistică privind evoluţia industriei prelucrătoare arată că, în perioada 2004-2007 printre sectoarele cu cea mai mare dinamică a creşterii consumului aparent (producţie plus importuri, din care se scad exporturile) se numără siderurgia (+65%), ciment (+50%), petrol (+32%), adică tocmai sectoarele cu emisii mari de CO2", spune Petru Ianc, şeful Direcţiei generale de Politică Industrială din Ministerul Economiei. "Crescând piaţa, e normal ca întreprinderile din sectoarele respective să adopte strategii de acoperire a capacităţilor actuale de producţie sau de investiţii noi.
Dar, având o cotă de certificate de emisii de CO2 mult redusă, practic acestea vor fi nevoite să cumpere certificate de pe piaţă, ceea ce le va creşte costurile, şi astfel profituri mai
