Cetatenii doresc o ruptura de clasa politica afectata de coruptie si spera ca reformarea acesteia se poate realiza prin votul dat pentru persoane si nu prin cel pentru liste de partid. Electoratul vrea sa stie ca este reprezentat de cel pe care l-a votat si ca acesta va raspunde direct in fata sa pentru performantele sale postelectorale. Dar ce pirghii de control va avea cetateanul in timpul mandatului oferit prin vot?
Practic, clasa politica romaneasca trebuie sa treaca de la "votul pe liste" la "votul uninominal". In democratiile incipiente, cum a fost si a noastra imediat dupa 1989, recursul la "votul de lista" are scopul de a structura si de a consolida partidele ca institutii politice vitale jocului democratic, pe de o parte, iar pe de alta, de a reprezenta cit mai fidel optiunile pentru toti jucatorii. La noi, din pacate, "votul de lista" a transformat partidele in organizatii clientelare in care membrii sint mai degraba la dispozitia liderilor de partid decit a alegatorilor. In analizele care urmeaza va vom prezenta, pe rind, varianta propusa de Asociatia Pro Democratia (cea a votului uninominal mixt), cu amendamentele ulterioare (cea asumata de Guvernul Tariceanu) si pe cea promovata de presedintele Traian Basescu (vot uninominal majoritar in doua tururi), varianta care reprezinta propunerea legislativa a PSD.
Exista 3 tipuri de sisteme electorale: majoritar, proportional si mixt.
Formula cea mai folosita este aceea a sistemului mixt. Asta inseamna alegerea a 50% dintre parlamentari in sistem majoritar uninominal, ceilalti urmind a fi alesi prin sistem proportional. Acesta este modelul propus de Asociatia Pro Democratia care prevede ca, daca intr-o circumscriptie se aleg zece reprezentanti, in prima etapa cinci sint alesi uninominal, iar celelalte cinci mandate se redistribuie partidelor, in functie de rezultatele obtinute de
