Deschizînd Şocurile cotidianului, volumul Marianei Neţ, apărut la Ideea europeană, ce reia tablete radiofonice şi articole reunite sub eticheta, nu tocmai la modă, de "istoria mentalităţilor", mă temeam că voi fi plictisit de texte ce plătesc un greu tribut efemerului. Lectura a fost însă peste aşteptări: autoarea, cunoscută semioticiană, care ne reaminteşte în introducere un lucru elementar - mentalităţile se reconstituie cel mai uşor din prezentarea unor fapte diverse -, are un indiscutabil talent în privinţa relatării unor întîmplări pline de miez, înzestrare vizibilă mai cu seamă în paginile scrise la persoana întîi.

Am citit de-a lungul anilor mai multe articole ale doamnei Neţ, însă de-abia în aceste două sute de pagini am descoperit-o cu adevărat. Împrumutat după cîteva zile de la Institutul Francez, studiul său despre Dumas avea să mi se pară o reuşită. Nu ştiu dacă este o bună vorbitoare, dacă are sau nu vocaţia catedrei, dar, cu amestecul de curiozitate intelectuală şi umor, pare infinit preferabilă atîtor profesori insipizi de la Facultăţile de Litere sau Limbi Străine, atîtor publicişti zgomotoşi şi fără substanţă.

Atrasă atît de cărţi, cît şi de spectacolul vieţii, Mariana Neţ porneşte de la fapte mărunte din viaţa de toate zilele, uneori ciudate, suprarealiste, construind micronaraţiuni aproape întotdeauna reuşite, ce descriu ritualurile şi rutina cotidianului, dar şi aberaţiile, patologia, mizeriile acestuia, în România şi aiurea. Fiind vizat un public larg, jargonul de specialitate este evitat, iar Julia Kristeva şi Roland Barthes nu sînt pomeniţi defel. Destule pagini ce spun lucrurilor pe nume, demontînd cu calm prejudecăţi şi clişee adînc înrădăcinate, vor prezenta interes şi peste douăzeci sau cincizeci de ani, indiferent de evoluţiile de pe Sena sau Dîmboviţa. Mariana Neţ e nemiloasă cu ceea ce o deranjează: absenţa spiritului