Coregraful francez Maurice Bejart, care a decedat la virsta de 80 de ani, a stiut sa faca accesibil dansul contemporan unui public larg, de-a lungul unei cariere prolifice, in care si-a propus sa faca din dans "arta secolulu XX", potrivit AFP. Decesul artistului a fost anuntat joi, de compania sa de balet, Bejart Ballet Lausanne, pe care a condus-o mai bine de 20 de ani. Nascut pe 1 ianuarie 1927 in Marsilia, Maurice Berger (care mai tirziu a adoptat, in semn de omagiu pentru Moliere, numele de familie al sotiei acestuia, Armande Bejart) este fiul filozofului Gaston Berger. Dupa ce si-a luat licenta in filozofie, si-a abandonat studiile pentru a se dedica dansului, pe care l-a descoperit la virsta de 14 ani, la sfatul mediului sau care i-a sugerat sa danseze pentru a-si "intari corpul firav". A studiat dansul clasic la Londra si Paris si a semnat prima sa coregrafie in 1952 pentru filmul suedez "Pasarea de foc", in care a fost si solist. Bejart a inovat cu "Symphonie pour un homme seul" (1955), pe muzica de avangarda compusa de Pierre Henry si Pierre Schaeffer. In viziunea sa, dansul a devenit fizic, senzual iar artistii au prins viata. Confruntat cu rezistenta cercurilor traditioniste, a fost nevoit sa se exileze si sa se intoarca la Bruxelles, unde al sau "Sacre du Printemps" a fost primit triumfal la Teatrul Regal din Monnaie. Un an mai tirziu, a fondat "Ballet du XXe siecle": coregrafiile sale, montate pe un ritm rapid in capitala Belgiei , inainte de a pleca intr-un turneu mondial ce s-a bucurat de un succes imens. Printre realizarile sale se numara "Bolero" (1960), Simfonia a-IX-a de Beethoven (1964), "Romeo si Julieta" (1966), "Messe pour le temps present" (1967) sau "Malraux" (1986). Bejart si-a continuat aventura in Elvetia in 1987 alaturi de trupa sa, rebotezata Bejart Ballet Lausanne, apoi cu Rudra Bejart Ballet (1992), proiectul unei scoli de dans deschis