Politicienii pot face orice fel de promisiuni in campaniile electorale, inclusiv cele de a atrage voturi in schimbul unor bunuri sau bani chiar daca sunt de natura penala, fara sa fie sanctionati.
"Din cauza ca toate anchetele sunt ulterioare alegerilor si ca procedura sanctionarii este greoaie, toate partidele isi permit sa faca astfel de declaratii in campaniile electorale", explica profesorul Alexandru Radu, specialist in sisteme electorale.
Exemplele de astfel de cazuri nu lipsesc. Chiar ieri Consiliul National al Audiovizualului a trimis o sesizare Biroului Electoral Central (BEC) referitoare la promisiunea facuta de liderul PNG, Gigi Becali, la o emisiune pe un post de televiziune, conform careia va da bani bisericilor din comunele unde va obtine un scor de peste 15% la euroalegeri. Probabil, sesizarea va fi luata in discutie astazi in sedinta BEC, insa sursele din interiorul acestei institutii sustin ca sansele de a se incepe o actiune impotriva liderului PNG sunt foarte mici din cauza procedurii foarte greoaie. Conform legii, in cazul in care exista un candidat care face obiectul unei astfel de sesizari, aceasta este trimisa BEC. Membrii Biroului pot decide daca trimit sau nu mai departe cazul procurorilor anticoruptie. Procedura descrisa mai sus a fost respectata in cazul "tombolei Constitutiei", care a avut loc in Bacau cu ocazia referendumului pentru revizuirea Constitutiei din 2003. BEC a trimis atunci la procuratura o sesizare in legatura cu organizarea unei tombole cu televizoare in sectiile de votare. Cu toate ca era, conform legii, o fapta penala, verdictul in acest caz a fost "neinceperea urmaririi penale".
Promisiunile presedintelui PNG sunt vazute de profesorul Radu ca "un strigat de lupta, declaratia vizeaza o realitate inexistenta, greu de crezut ca PNG va obtine peste 15% in teritoriu", aceste promisiuni fiind generate de fa
