La capitolul referendum, situatia este complicata de faptul ca (previzibila) indiferenta a opiniei publice ar putea fi interpretata de adversarii presedintelui si ai sistemului propus de el - cele doua multimi nu coincid - drept un vot de neincredere in proiectul prezidential. Insa un "vot de indiferenta" sau un "vot de ignoranta" nu este acelasi lucru cu unul de neincredere. Dupa toate probabilitatile, momentul electoral de duminica nu va beneficia de o participare semnificativa a publicului. Chiar daca nimeni nu se astepta la o efuziune democratica, puteam macar spera ca primul scrutin europarlamentar din istoria Romaniei va suscita mai mult interes. Nici referendumul convocat de presedinte nu a reusit sa mobilizeze prea mult electoratul, daca e sa acordam credit sondajelor de opinie. Decalajul foarte mare intre cifrele sondajelor si prezenta la urne in ziua votului a caracterizat si referendumul din primavara. Si atunci, probabil si acum, unii respondenti tind sa declare ca vor participa la vot, desi nu intentioneaza sa o faca - exista o tendinta de a te declara, in fata operatorului, mai constiincios decit esti in realitate. Si atunci, ca si acum, unii cetateni care chiar ar vrea sa voteze gasesc in ultimul moment activitati private mai importante decit exercitarea publica a drepturilor democratice. Si atunci, ca si acum (daca ne referim strict la referendum), dezechilibrul mare intre cele doua tabere nu ii stimuleaza sa iasa la vot nici pe "majoritari", nici pe "minoritari". Iar miza referendumului de duminica nu este nici pe departe la fel de spectaculoasa precum cea din aprilie. Daca viitorul politic al lui Traian Basescu nu a reusit sa mobilizeze nici macar jumatate dintre cetatenii cu drept de vot, s-ar putea ca uninominalul sa nu intereseze nici macar un sfert din electorat. Pentru viitorii europarlamentari, toata aceasta succesiune de evenimente a fost ext