Nu putem să vorbim despre "Şaizecişioptul românesc" - un miniserial de istorie recentă pe care-l reluăm după o scurtă întrerupere, fără să amintim despre cel mai mare şi totodată
Nu putem să vorbim despre "Şaizecişioptul românesc" - un miniserial de istorie recentă pe care-l reluăm după o scurtă întrerupere, fără să amintim despre cel mai mare şi totodată misterios eveniment judiciar al vremii: afacerea Brukenthal.
Opt tablouri evaluate la peste 25 milioane de dolari, dispărute fără urmă, într-o ţară unde temuta Securitate veghea 24 de ore din 24 totul. Absolut totul. Misteriosul eveniment de la Sibiu a fost numit de unii "furtul secolului". S-a întâmplat în 1968. Anul în care au avut loc, tot sub "pecetea tainei", şi alte bizare şi controversate afaceri comuniste cu artă. În fapt, nişte transferuri de comori, de la baronii lui Dej la oamenii de casă ai lui Ceauşescu. O reîmpărţire a trofeelor "de partid şi de stat".
"Ecce homo", pictat de Tiziano Vecello da Cadore. "Portret de bărbat", opera lui de Jorg Breu. "Bărbat cu haina de blană", pictat de un anonim german. "Portret de bărbat", de Christoph Amberger. "Bărbat cu pipa la fereastră", de Frans van Mieris cel Bătrân. "Portretul unei tinere femei", o miniatură pictată pe fildeş de Rosalba Carriera. "Moartea Cleopatrei", opera lui Anton van Dick. "Bărbat cu craniu în mână", de Maestrul legendei Sfântului Augustin. Opt tablori extrem de valoroase. Dispărute toate într-o noapte.
Filmul "oficial" al unui furt de 25 milioane de dolari
Furtuna a început, la Inspectoratul Judeţean de Miliţie din Sibiu şi, ulterior, la IGM, la Centru, abia marţi, 28 mai. Marţi la prânz, atunci când un telefon venit de la Theodor Ionescu, şeful Galeriei de Artă a Muzeului Brukenthal, vorbea despre dispariţia a opt tablouri foarte valoroase. O dispariţie care avusese loc duminică noaptea, cu două zile mai în
