Pentru români, alegerile pentru Parlament au fost „mai atractive” decât „europenele”. În noiembrie 2004, electoratul a fost mult mai interesat să voteze în comparaţie cu alegerile de ieri. Astfel, între „parlamentarele autohtone” şi „europarlamentare”, există din punct de vedere al numărului de votanţi o diferenţă semnificativă.
În urmă cu trei ani, România ieşea la vot cu noaptea în cap. Atunci, la ora 11 se înregistraseră deja 10,70 la sută – procent de alegători care fuseseră deja la circumscripţie. Acum, conform datelor Biroului Electoral Central, a fost contabilizată, la ora 10, o prezenţă la vot de ... 3,79 la sută.
Diferenţele mari s-au păstrat şi la prânz. În 28 noiembrie 2004, BEC a numărat, la ora 14, o prezenţă de peste 27 la sută. Ieri, în jurul aceleiaşi ore, Biroul a stabilt că pentru europarlamentare, prezenţa la urne a fost puţin mai mare de 11 procente.
La parlamentarele din 2004, în jurul orei cinci după amiaza, votase aproape jumătate din populaţia cu drept de vot. Astfel, Biroul Electoral Central înregistrase o prezenţă de 43,76 la sută. Iar la ora 20, procesele verbale încheiate arătau că la urne participaseră 57,13 la sută dintre români.
În schimb, ieri, la ora 16, statisticile BEC arătau o participare de numai 19,61 la sută. Şi atunci, şi acum, potrivit centralizării, bucureştenii au înregistrat cea mai slabă prezenţă la vot. În 2004, Ilfovul a fost judeţul cu cei mai activi votanţi. Ieri, până la ora 16, pentru europarlamentare „podiumul” a fost ocupat de populaţia din Hargita şi Teleorman.
Cei din judeţul Harghita nu au fost la fel de interesaţi de referendumul organizat în 19 mai, pentru demiterea preşedintelui. Atunci, harghitenii au înregistrat cea mai proastă prezenţă la vot. Totuşi, prezenţa la urne, pentru demiterea lui Traian Băsescu, din luna mai, a fost mai mare decât cea de ieri, pentru uninominal
