Lansată simultan la Paris, Londra şi New York, cartea lui Gabriel Badea-Păun, "Portraits de société" - o capodoperă a istoriografiei artei franceze - readuce la viaţă Portretul Monden din secolele al XIX-lea şi al XX-lea. BELLE EPOQUE - antropologia unei lumi care a dispărut
Lansată simultan la Paris, Londra şi New York, cartea lui Gabriel Badea-Păun, "Portraits de société" - o capodoperă a istoriografiei artei franceze - readuce la viaţă Portretul Monden din secolele al XIX-lea şi al XX-lea.
La confluenţa dintre lume şi individ, arta portretului a simbolizat reflecţia societăţii, a credinţelor şi scepticismului ei. Cartea-album "Portraits de société" face o trecere in revistă a portretisticii de după Revoluţia Franceză, din momentul in care burghezia europeană şi cea americană continuă idealurile de eleganţă ale vechii nobilimi. Galeria de portrete realizate din prima parte a secolului al XIX-lea pănă la cel de-al doilea război mondial reuşeşte, cu mare fineţe, să sugereze spiritul epocii, relatănd intămplări şi caracterizări ale artiştilor, dar şi ale comanditarilor provenind din castele franţuzeşti, din conace englezeşti, din reşedinţe americane sau din palate ruseşti. De la David la Warhol, trecănd prin operele lui Ingres, Whistler, Millais, Manet, Sargent, Boldini, Dali, "Portraits de societe" transmite - abordănd diferite aspecte intime şi chiar ostentative - istoria a două secole de portrete mondene.Â
Â
PORTRETUL DE COMANDa. Ideea acestei "antropologii" unice de artă reprezintă punctul de pornire al tezei de doctorat pe care istoricul şi criticul de artă romăn, Gabriel Badea-Păun stabilit in Franţa, a susţinut-o la Universitatea Sorbona din Paris - teză consacrată portretistului modern Antonio de la Gandara. Cum a prins contur această operă inegalabilă ne explică insuşi autorul: "Pentru a-l putea situa pe Antonio d