Proiectul de cercetare CNCSIS 1266 dedicat arhitecturii religioase contemporane a pornit în 2004 din cîteva motive pe care echipa de cercetare a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti - din care au făcut parte, în afară de mine, Florin Biciuşcă, Alexandru Nancu şi, la început, Andreea Mihalache - le-a considerat atunci ca fiind extrem de importante:

1) Stadiul pauper al discuţiei intelectuale despre arhitectura religioasă, în condiţiile în care se construiseră deja cîteva mii de lăcaşuri de cult ortodoxe după 1989 şi avuseseră loc şi două concursuri pentru Catedrala Patriarhală (1999 şi 2002, se pare că mai urmează unul cu invitaţi, pentru noul amplasament).

2) Necesitatea de a crea, de vreme ce nu existau, surse de documentare pentru cei interesaţi în sensul cel mai larg de tema spaţiului sacru şi a arhitecturii religioase, dar cu accent pe "cei ce fac biserici", cum i-am numit în titlul ultimei cărţi, apărute în 2007. Aceste surse documentare trebuiau să vizeze o informare, pe cît posibil exhaustivă, cu privire la arhitectura religioasă creştină (ortodoxă cu predilecţie, dată fiind ţinta de public vizată) veche de pe teritoriul actual al României, apoi o trecere în revistă a "bunelor practici" existente în România, adică a acelor proiecte de biserici de calitate neîndoielnică şi, în fine, o panoramare a cîtorva exemple contemporane similare, chiar dacă nu neapărat de extracţie ortodoxă, din lume, astfel încît, pînă la un punct (i.e. Identitatea tematică a lăcaşurilor creştine), să poată fi susţinută o comparaţie fertilă între ceea ce se petrece acum în România şi lăcaşuri de cult analoage.

3) În raport cu aceste trei baze de date, scopul proiectului a fost acela de a crea o masă critică de discurs teoretic în specialitatea vizată, cu alte cuvinte, un număr de titluri de articole şi cărţi publicate la care să aibă a