Guvernul de la Bucureşti a propus un proiect de lege pentru ca România să adere la Tratatul Prüm de cooperare transfrontalieră pentru a combate terorismul. Tratatul prevede, printre altele, crearea unei baze de date ADN şi instruirea unor consilieri care să depisteze acte false ale imigranţilor. Tratatul permite accesul rapid la bazele de date ale statelor semnatare, care conţin informaţii despre amprente digitale, ADN sau despre autovehicule înregistrate în fiecare stat membru UE.

În momentul în care România va adera la Tratat, autorităţile vor implementa concret prevederile acestuia: va fi creată o bază de date ADN la nivel naţional ( legislaţia privind datele ADN urmând a fi adoptată), registrele naţionale de înmatriculare a vehiculelor vor putea fi folosite de autorităţi (pentru informaţii despre proprietarii maşinilor sau despre autovehicule după seria completă de şasiu sau numărul de înmatriculare), vor fi folosiţi însoţitori înarmaţi la bordul aeronavelor. De asemenea, vor fi organizate patrule mixte şi operaţiuni comune în situaţii de pericol iminent, asistenţa în cazul unor evenimente majore, dezastre sau accidente grave.

Punctele nevralgice ale tratatului

Tratatul încheiat în 2005 între şapte state UE (Germania, Austria, Belgia, Franţa, Luxemburg, Olanda şi Spania), este un document destul de controversat la nivel european. Spre exemplu, prin acest Tratat, poliţiei şi ofiţerilor sub acoperire dintr-un stat UE li se acordă dreptul să intre înarmaţi în oricare ţară comunitară şi să recurgă la forţă, în situaţii de urgenţă. În consecinţă, unele state comunitare, precum Marea Britanie sau Republica Cehă se opun acestui Tratat. Britanicii sunt extrem de reticenţi şi invocă o anchetă a Parlamentului olandez din 1996, când s-a descoperit că tone de droguri au fost „exportate” din Olanda în Marea Britanie, cu oblăduirea ofiţerilor olandezi sub