Decizia BNR de a tolera cresterea euro la peste 3,6 lei sugereaza ca banca centrala s-a resemnat in fata iminentei ratari a tintei de inflatie, care nu ar mai fi putut fi atenuata decat de o intarire a leului pe final de an.

Banca Nationala a ales sa-si asume pierderea de credibilitate pe care o implica ratarea tintei, preferand in schimb sa le dea o lectie jucatorilor speculatori care au facut plasamente pe lei si sa incerce sa se pozitioneze mai bine in vederea atingerii tintei de inflatie pe 2008, de 3,8% plus-minus un punct procentual.

"Daca au castigat din diferentialul de dobanda, de ce nu ar pierde din curs?", intreaba retoric Mugur Isarescu, guvernatorul BNR.

De cand a liberalizat complet contul de capital, banca centrala s-a aratat preocupata sa descurajeze intrarile de capital speculativ care provoaca intariri nesustenabile ale leului, fiind gata sa permita deprecierea brusca a monedei in momentul in care unii jucatori decid sa-si retraga investitiile. Castigul obtinut din dobanda este astfel subtiat in momentul in care leii sunt schimbati in euro. Daca BNR ar fi intervenit in prima faza a miscarii de crestere a cotatiilor, speculatorii ar fi beneficiat de un curs mai bun la iesire si pentru sume mai mari, conservadu-si mai bine castigul initial.

Jocul BNR cu nervii speculatorilor straini are insa consecinte si asupra pietei locale, putand genera chiar stari de panica mai ales in randul celor indatorati in valuta. Asa ca dupa socul deprecierii leului de saptamana trecuta, cursul a inceput sa dea inapoi, insa este posibila aparitia cel putin a unui al doilea val, in functie de cat capital speculativ a ramas pe piata si de noile evaluari facute de investitori dupa experienta retragerilor recente.

"Acum stim cat de rau poate fi sa castigi pe termen scurt in dezinflatie din aprecierea nesustenabila a leului", spune Isarescu.