De ce nu a mai mers poporul la vot ca altadata? Carui fapt i s-a datorat absenteismul si cine se face vinovat de prezenta slaba la urne? Exista intr-adevar motiv de bucurie pentru unii dupa succesul de duminica? Este oare supararea intemeiata in randul partidelor perdante? Unde este creditul electoratului si cine mai sunt astazi beneficiarii lui? Sunt intrebari pe care toti politicieni ar trebui sa si le puna. si invingatorii, dar si invinsii au un raspuns de dat. Cine refuza sa inteleaga realitatea dincolo de procente sau clasamente nu realizeaza ca legatura dintre clasa politica si electorat se subtiaza in fiecare an. S-a plecat de la o participare la vot de 86 la suta in 1990 si s-a ajuns 30 la suta in 2007. Diferenta are explicatiile ei. Caderea este dramatica, desi vorbim de o alta miza electorala. Este grav daca isi inchipuie cineva ca pe cetatean mai poti sa-l minti ca pe vremea regimului Iliescu. Nici demagogia si nici populismul nu mai au trecere. S-a dovedit inca o data ca poti sa-ti frangi gatul daca incalci angajamentele si daca dezinteresul public se transforma intr-o farsa electorala. Nu vreau sa tai din satisfactia nimanui si nici sa pun sare pe rana partidelor aflate acum la reanimare. Constat doar ca alegatorii nu au fost luati in serios inainte de declansarea campaniei premergatoare referendumului si alegerilor europarlamentare. S-a jucat la cacealma, sperand ca electoratul va inghiti toate gogosile unor lideri de partid privind imbunatatirea conditiilor de trai, promisiuni care nu aveau nici o legatura cu scopul scrutinului electoral. S-a mers pe practici rau intentionate, aservite unor principii invechite, imitandu-se un dialog care in final a fost sanctionat printr-un abandon-record. Abandon care il pune intr-o mare dificultate mai ales pe Basescu, dupa ce a constatat ca intoarcerea la popor nu trebuie facuta doar la nevoie. Presedintele a primit