Reactiile politicienilor dupa euroalegeri sint caraghioase. Oamenii acestia chiar nu pot pricepe ce li s-a spus, raspicat, pe 25 noiembrie.
La deschiderea urnelor, toti se declarau fericiti, se pupau rizind intre ei si se felicitau singuri. Apoi, fiecare a admis, incetisor, ca partidul propriu nu a performat chiar bine, dar a adaugat, cu glas puternic, ca celelalte partide au incasat esecuri inca si mai amare. Dintre cei exmatriculati de electorat, cei mai simpatici mi se par cei doi lideri PIN. Dl Gusa spune ca aceste alegeri nu sint o premisa pentru reformarea clasei politice. Evident, pentru ca orice reforma a clasei politice trebuie sa-l includa. Numai ca electoratul, ignorant, nu vrea deloc sa priceapa asta. Dna Sandru a dat un spectacol jalnic la Realitatea TV, in noaptea de dupa alegeri. Adica cum, domnia sa a vorbit oamenilor in piete si in statii de autobuz facind 30.000 km in campanie si poporul nimic? Asta e culmea! La rece vorbind, cred ca numai doi competitori au dreptul la putina fericire dupa 25 noiembrie. Dar foarte putina. Ei sint PLD si dl Tökes Lászlo. Daca soarta politica a controversatului episcop ma intereseaza mai putin, destinul abia mijit al PLD provoaca obligatoriu reflectii.
PLD trebuie sa evite sa repete istoria fostului ApR. Pina acum, parcursul celor doua formatiuni seamana. Ambele s-au desprins din partide mari ca miscari de innoire. Ambele au avut succes frumos la prima confruntare electorala - la localele din 2000, ApR a strins tot cam 8% din voturi. Tocmai pentru ca asemanarea cu ApR sa se opreasca aici, PLD va trebui sa dea dovada de maturitate politica in perioada care urmeaza. Vor da navala oportunistii, vor fi supradimensionati sau, dimpotriva, minimalizati de liota de analisti autohtoni, vor fi lideri imbatati de succes - in fine, vor face fata bunelor si relelor care vin, normal, dupa un asemenea succes. D
