Strada Brestei, una dintre cele mai importante artere de circulaţie din Craiova, leagă oraşul de o zonă ce nu poate fi numită decât fundătură. Peste 70 de alei desfundate, uliţe, drumuri neasfaltate, nici măcar pietruite, formează unul dintre cele mai jalnice cartiere ale Băniei şi sunt un adevărat coşmar pentru craiovenii plătitori de taxe din Brestei. Pentru banii pe care îi varsă anual în bugetul administraţiei locale, primesc poteci înămolite printre bălţile care se adâncesc şi se lăţesc pe zi ce trece, îşi privesc copiii făcând slalom printre noroaie până la glezne, când se întorc de la şcoală, ori se îngroapă cu maşinile în mocirla cu numele de străzi. În faţa unei administraţii surde, oamenilor le-a ajuns cuţitul la os. Cum să mai spere la fastul din centrul Craiovei, când în faţa porţilor se întinde o junglă de băltoace, prin care simpla trecere cu automobilul e o provocare ce dă dureri de cap. „Mai rău de atât nu se poate“. Sună ca o sentinţă, însă este realitatea exprimată de Florea Lungu, un craiovean care locuieşte pe Aleea II Fulger şi care a fost nevoit să îşi cumpere cizme de cauciuc pentru a putea ieşi din curtea casei. Şi asta într-un oraş în centrul căruia o tăbliţă anunţa „Uniunea Europeană - 0 kilometri“. UE nu a ajuns şi în Brestei, s-a oprit la dalele de granit şi fântânile cu program redus din centru. „Acum o săptămână am făcut un memoriu, o plângere către primărie. Până acum, nici un răspuns. Bine ar fi asfalt, dar eu m-aş mulţumi şi cu piatră“, a mai spus Florea Lungu.

În martie 2007, când proiectul GdS „Fii vocea cartierului tău!“ a poposit în cartierul Brestei, autorităţile au ascultat mărturiile pline de deznădejde ale oamenilor privind drumurile, lipsa trotuarelor, a spaţiilor verzi şi a canalizării. Cu câteva excepţii, asta e tot ce au făcut. Pentru craiovenii din zonă, viaţa nu este decât o lungă listă de lipsuri. Strada Fulger, f