Un studiu efectuat de cercetătorii americani relevă faptul că femeile cu funcţii de conducere sunt judecate mai aspru decât bărbaţii care au aceeaşi activitate. Potrivit studiului, şefele despre care angajaţii cred că sunt persoane rele, insensibile şi nepăsătoare la ceea ce simt subalternii lor sunt criticate mai dur şi considerate mai puţin pregătite din punct de vedere profesional decât bărbaţii. Studiul a fost efectuat de Kristin Byron, profesoară la Facultatea de Management din cadrul Universităţii Syracuse din New York. Byron şi-a propus să afle dacă, în cazul directorilor, calitatea de a fi atent la sentimentele celor din jur este considerată un atu şi dacă datorită acestui atu subalternii sunt mai mulţumiţi de şeful lor. În cadrul studiului, Byron a monitorizat 44 de studenţi angajaţi cu jumătate de normă şi 78 de directori din cadrul a patru companii, pentru a vedea cât de buni sunt aceştia la a observa problemele de ordin emoţional. Angajaţilor li s-a cerut să spună prin intermediul unor descrieri standard cât de mult cred ei că şefii lor îi ajută şi îi susţin, cât de convingători sunt şi cât de mulţumiţi sunt la serviciu. Rezultatul studiului a scos la iveală faptul că femeile aflate în funcţii de conducere, dar care nu descifrau limbajul trupului şi nu luau în seamă mimica, postura şi tonul vocii angajaţilor erau considerate ca fiind „nepăsătoare“ şi au primit punctaj mic la capitolul „mulţumire“. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat în cazul bărbaţilor, care nu puteau să citească dincolo de mimică şi postură: aceştia nu au fost depunctaţi din acest motiv. Byron a explicat că subalternii se aşteaptă ca o femeie să fie mai sensibilă faţă de sentimentele celorlalţi, de aceea „nu sunt văzute bine“ când nu îndeplinesc aceste criterii. În plus, angajaţii judecă performanţele profesionale ale femeilor cu post de conducere în funcţie de gradul de înţelegere şi sensibi