Muzeul Holocaustului din Berlin a fost realizat din fonduri publice si atrage prin creativitatea arhitecturii Valul de proiecte care aglomereaza birourile de arhitectura, si asa in lipsa de forta de munca, au inceput sa taie din elanul creativ. Libertatea arhitectului este afectata in special de cerintele investitorilor, iar proiectele publice, care ar trebui sa
Rolul arhitectului si-a pierdut treptat din importanta in ultimii zeci de ani. Daca in perioada comunismului arhitectii nu puteau profesa liber, semnand in grup proiecte si impartind astfel prestigiul si responsabilitatea, anii '90 au adus dreptul de semnatura si aparitia primelor birouri individuale de arhitectura.
Efectul imediat nu a fost cel asteptat de piata, putine proeicte noi fiind la nivelul dezvoltarilor din statele vecine sau din Europa Vestica.
"Rolul arhitectului a scazut in ultima perioada si din cauza numarului mare de actori in procesul de dezvoltare a proiectelor. Arhitectul roman este dator sa-si recastige pozitia in societate. El nu este doar un facator de case, el este un artist", a declarat Serban Sturza, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, asociatia profesionala de reprezentare si reglementare a profesiei de arhitect.
Daca in cazul Poloniei, Ungariei sau Cehiei, de exemplu, pata de culoare, inovatia in design, nu a avut drept unica sursa capitalul privat, statul dezvoltand proiecte importante, muzee, relocari de cladiri administrative sau galerii de arta, in Romania cererea este aproape integrala dinspre mediul privat.
"Proiectele pe bani publici sunt practic inexistente. Si asta e o mare problema. De obicei cladirile din bani publici sunt cele mai interesante pentru ca se adreseaza altor
programe decat cele de rezidential, de hoteluri sau de retail. Ele se adreseaza unor spatii publice, de birouri, de cultura, muzee, exp
