OLT. Numărul angajaţilor care, deşi lucrează legal, nu au încă un carnet de muncă a ajuns la aproximativ 5.000 în judeţ, după cum a anunţat inspectorul-şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă, Eugen Mitu. Problema a fost adusă ieri la cunoştinţă prefectului Octavian Popescu, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, după ce directorul Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială, Velemir Radovan, şi-a încheiat raportul spunând că are o colaborare bună cu toate instituţiile. Carnetele de muncă şi suplimentele la carnetele de muncă le furnizează, contra cost, DMPS. Numai că în ultimul an şi jumătate, comanda a fost cu mult peste posibilităţile direcţiei. Cum sesizările au început să curgă la ITM, instituţie nevoită să emită adeverinţe prin care să se ateste existenţa contractului de muncă şi vechimea în firmă, precum şi lipsa carnetului de muncă din motive obiective, s-au căutat şi explicaţii. Răspunsul pare să fie licitaţia pentru tipărirea acestor carnete blocată la nivelul Ministerului Muncii. Tot anul trecut s-a vorbit de o evidenţă electronică a salariaţilor, după implementarea programului urmând renunţarea la carnetele de muncă, motiv pentru care, se crede, problema carnetelor de muncă ar fi fost lăsată la o parte. Numai că legislaţia în vigoare încă prevede folosirea acestor carnete. Mai mult, o hotărâre de guvern din 1976 stipulează chiar întocmirea carnetului de muncă în termen de 30 de zile de la semnarea contractului. Nemaivorbind de faptul că apetitul românului pentru credite nu poate fi potolit fără copie după carnetul de muncă. Altfel, a asigurat şi directoarea Casei Judeţene de Pensii, Silvia Drăghici, absenţa acestui carnet nu afectează în nici un fel drepturile angajaţilor, viitori pensionari. OLT. Numărul angajaţilor care, deşi lucrează legal, nu au încă un carnet de muncă a ajuns la aproximativ 5.000 în judeţ, după cum a anunţat inspectorul-şef al In