Angela Similea s-a născut cu un har: o voce cu nuanţe de cristal, cu un timbru aparte, inconfundabil.
â¢Â Ediţie de colecţie cu CD - luni 3 decembrie 2007
Angela Similea s-a născut cu un har: o voce cu nuanţe de cristal, cu un timbru aparte, inconfundabil.
Căntecul a insoţit-o pe Angela Similea de cănd se ştie. Deşi era un copil timid, cănd venea vorba despre muzică işi crea o "lume" aparte. La trei ani susţinea primele reprezentaţii pe o "scenă" inedită. Cănta in tramvai. Işi alegea special momentul: cănd in preajmă era mai multă lume... Ulterior, scena din tramvai a fost schimbată, iar Angela a inceput să-şi formeze primul repertoriu ascultănd, la radio, artişti de prestigiu. "In liniştea serii, urcam intr-un copac şi, aflată un pic mai sus de restul lumii, incepeam să cănt. Căntam de toate. O dată ce difuzorul a adus in casele tuturor vocea radioului, ascultam tot ce se transmitea pe atunci. Iar «repertoriul» meu era alcătuit in consecinţă. Simţeam o stare specială, de bucurie, căntănd. Am inceput să conştientizez că imi plăcea să le cănt", işi aminteşte cu nostalgie interpreta. Chemarea muzicii şi-a spus cuvăntul pe măsură ce Angela creştea. "Unul dintre visurile mele de copil a fost să am un pian. In vremurile acelea era imposibil să le cer părinţilor mei aşa ceva. Şi atunci am găsit o soluţie: pe stinghia mesei din bucătărie mi-am desenat clapele şi «mă acompaniam»".
CHEMARE. Modelul său de dăruire? O interpretă de excepţie: Maria Tănase, care, la răndu-i, ştia să ofere publicului o părticică din sufletul său la fiecare spectacol. In liceu, profesorul de muzică Marin Teofil a recunoscut la Angela calităţi muzicale deosebite. "Eram solistă a corului. Profesorul de muzică Marin Teofil a simţit că nu e suficient pentru mine şi m-a prezentat compozitorului George Grigoriu. Acesta m-a ascultat şi la răndul să
