În perioada 24 decembrie-2 ianuarie, Patriarhia Română invită credincioşii să întâmpine aceste zile de bucurie duhovnicească în lăcaşurile creştine. Renumite pentru harul de a reda În perioada 24 decembrie-2 ianuarie, Patriarhia Română invită credincioşii să întâmpine aceste zile de bucurie duhovnicească în lăcaşurile creştine.

Renumite pentru harul de a reda sănătatea şi buna sporire, mânăstirile de pe teritoriul ţării noastre sunt repere în drumul spre Dumnezeu al credincioşilor. Cei care iubesc natura, datinile şi obiceiurile păstrate din străbuni pot participa la pelerinajele ce se organizează spre inima Olteniei şi prin cetăţile medievale din Ardeal.

Pentru sărbătoarea Naşterii Domnului, nu întâmplător a fost aleasă Mănăstirea Polovragi. Acest aşezământ este aşezat într-un peisaj pitoresc, la poalele muntelui Piatra Polovragilor, în apropiere de cheile Oltului, într-o livadă bogată în pomi fructiferi şi castani comestibili. Climatul blând aminteşte de clima mănăstirilor Tismana şi Bistriţa.

Cercetări istorice recente amintesc vechimea Mănăstirii Polovragi, ctitorită în jurul anului 1505, de Radul şi Pătru, fiii lui Danciul Zamona, pomeniţi într-un hrisov din 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tânăr. Abia după un secol, în anul 1645, se pomeneşte că satul Polovragi devine proprietatea logofătului Danciu Pârâianul, fiul lui Hamza.

Este meritul lui că a zidit pe platoul Polovragilor un lăcaş de cult pentru reculegere sufletească şi odihnă, dar şi de refugiu şi adăpost în situaţii critice. Prima atestare documentară a sfântului lăcaş apare într-un hrisov emis de Matei Basarab, la 6 iulie 1648.

Brâncoveanu răscumpără Mănăstirea Polovragi

Domnitorul confirma numele satului cu cel dăruit de ctitor. Sfântul lăcaş a fost răscumpărat de domnitorul Constantin Brâncoveanu de la al doilea ctitor al său, care-l închinase Sfân