Am fost şi anul acesta la Târgul de Carte Gaudeamus. Rog a se lua toate afirmaţiile de mai jos pur descriptiv, nu ca judecăţi de valoare (acuze sau laude).

Detalii

l Cel mai kitsch nume de editură: "Amurg sentimental", la care a fost anunţată lansarea celui mai kitsch titlu: Flori de telepatie de Liliana Dobronăuţeanu. Le-am găsit consemnate în Revista Târgului Gaudeamus de joi 22 noiembrie, 2007. Tare aş fi vrut să ştiu cum a fost lansarea.

l Articolul cel mai "pe-alături" despre Târg: România liberă, vineri, 23 noiembrie. Autoarea îşi ocupă jumătate din spaţiu cu orice altceva decât cartea. Nu e de mirare că i se pare că ar putea folosi pentru Târgul de anul acesta, articolul de anul trecut. Într-adevăr, nu s-a schimbat nimic, cu excepţia cărţilor. Dar trebuie să le citeşti măcar titlul sau fluturaşii cu lansări, ca să observi.

l Jurnalista cea mai prezentă, mai activă şi mai gentilă în toate zilele Târgului: corespondenta postului de radio Deutsche Welle, doamna Rodica Binder.

l Postul de televiziune cel mai dezamăgitor în relatarea despre Târg: TVR Cultural. Ştiţi acele cronici literare care, comparate cu cartea în sine, îţi dau senzaţia că persoana care scrie a citit altă carte? Ei, bine, dacă mergeai la Târg şi comparai apoi cu ce-ţi oferea postul, aveai senzaţia că eşti pe altă planetă. Tonul festivisto-copilăresc: "orăşelul cărţilor" (metaforă reluată obsesiv), "cititorii sunt timizi, nu vor să vină la microfon" etc. a fost complet nepotrivit. Şi bine că n-au fost mai mulţi autori francezi (toate numele ar fi fost pronunţate, oricum, englezeşte!).

l Criticul cel mai activ şi mai vizibil la Târg: Marius Chivu, de la Dilema Veche.

l Cartea de literatură cea mai voluminoasă lansată în 2007: Orbitor de Mircea Cărtărescu, publicat într-un singur volum (cât un Larousse).

l Persoana necunoscută care mi-a