Mai bine de 3 miliarde de oameni au telefon mobil. Aşa zicea acum căteva zile un studiu global, care ne dă şi o idee de locul in care sună ele: mai cu seamă in măinile bogaţilor, adică ale statelor industrializate, unde deja sunt mai puţini oameni decăt celulare - şi unele stau, săracele, nevorbite.
Mai bine de 3 miliarde de oameni au telefon mobil. Aşa zicea acum căteva zile un studiu global, care ne dă şi o idee de locul in care sună ele: mai cu seamă in măinile bogaţilor, adică ale statelor industrializate, unde deja sunt mai puţini oameni decăt celulare - şi unele stau, săracele, nevorbite. Avansul acestei boli globale a semănat cu cel al cancerului in faza terminală: fiecare om cu mobil a infectat in jurul lui alţi zece cu pofta iraţională de a ţine in mănă o cutie cu antenă in care aude voci.
Toată chestia asta s-a mai intămplat. Moise avea celular cu Cel de Sus in Templu: de acolo veneau ideile şi indicaţiile, dar şi puterea. Versiunea recentă insă nu ne pune in contact cu divinitatea, nici măcar cu cea din noi. Insă marea promisiune a tehnologiei, dacă mai ţineţi minte reclamele de la lansare, a fost alta: productivitatea. Angajaţi care comunică, deci care sunt mai creativi şi mai rapizi in decizii. Angajaţi care fac bani repede, penâ că sunt conectaţi, bla, bla!
O fi adevărat?
Păi să ne uităm la productivitate: creşterile din ultimul deceniu sunt cu adevărat solide şi par să urmeze progresul celularelor. Insă in acelaşi timp a evoluat şi PC-ul, şi el prezentat ca marele ajutor in muncă. Pe cine să dai vina? Nu
mai vorbim ca Statele Unite, cu o rată de penetrare mai mică a mobilelor, au avut creşteri de productivitate care au bătut ţările nordice, unde industria comunicaţiilor s-a maturizat mai repede. Rezolvăm mai repede treaba pentru că putem vorbi din orice loc?
Sau doar vorbim.
Ei, da, cam vorbim in loc să facem.
