Ca bun român şi publicist conştiincios ar trebui să scriu acum despre euroalegeri şi despre referendum. Mărturisesc că elanul îmi lipseşte. Campania electorală a fost leşinată, emisiunile în care se înfruntau candidaţii semănau cu nişte concursuri "Cine ştie cîştigă": întrebări stupide, răspunsuri pe măsură. Şi duminica, ziua votului, a curs în aceeaşi notă. Doar Realitatea TV a încercat, profesionist de altfel, să întreţină atmosfera. În rest - meciuri (proaste) de fotbal şi tragerea la sorţi a grupelor preliminare de la Campionatul Mondial. Am căzut cu Franţa şi inima mea va fi sfîşiată. Chivu sau Thierry Henri? Mutu sau Vieira? La vot, lume puţină. Chiar a mizat Traian Băsescu pe o prezenţă de 50%? Mă îndoiesc. Şi dacă n-a crezut, de ce a mai făcut referendum? Intelectualii s-au împărţit. Unii au mers la vot, alţii au declarat grevă electorală. A fost, pentru cei din urmă, un mod de a-şi exprima starea de lehamite. Şi totuşi, seara, surprize. Ba chiar surprize plăcute. PRM n-a atins pragul de 5%, în ciuda îndemnului rimat al lui C.V. Tudor: "Să mergem cu toţii la vot / Să dăm mafiei beste bot" (citez din memorie). Lovituri peste bot au fost, dar nu acolo unde se aştepta tribunul. El şi-a anunţat demisia din Parlament - încă o veste bună. Să sperăm că se ţine de cuvînt. Am scăpat şi de Madam Buruiană în Parlamentul European. La Realitatea TV, după-amiază, emisiune cu tineri politicieni: eternul Ponta, eterna Elena Udrea şi eternul Guşă. Omniprezent pe micul ecran, acesta din urmă a văzut şi el cît îl simpatizează electoratul. Şi Dan Voiculescu ar trebui să se ţină de cuvînt. Cît despre Becali, altă creaţie mediatică, balonul s-a dezumflat. Dar pentru el lucrurile sînt mai simple: diavolul s-a băgat peste tot, partidele politice sînt totuna cu dracul. Va candida la preşedinţie în 2009 şi doar dacă eşuează, se retrage din politică. Îl vom mai suporta doi ani, cu