Cetăţenii români care vor să primească înapoi sumele plătite se vor putea prevala de decizia Comisiei Europene doar într-o eventuală acţiune în instanţă, în cazul în care autorităţile române nu vor stipula, atunci când vor modifica taxa, şi modalitatea de rambursare.Odată cu deschiderea celei de-a doua proceduri de infringement în privinţa României, legate de taxa de primă înmatriculare, s-au reluat şi discuţiile în privinţa încadrării acesteia. De data aceasta, autorităţile de la Bucureşti par să fi căzut de acord asupra faptului că este vorba despre o taxă de mediu, care poate fi însă abrogată prin voinţa cetăţenilor. Camelia Spătaru, purtătoarea de cuvânt a guvernului, a catalogat vineri taxa auto drept „un instrument de protecţie a mediului, prin încercarea de a limita emisiile de dioxid de carbon“, care „nu se constituie într-un element discriminatoriu, întrucât se aplică tuturor maşinilor, atât celor de import, cât şi celor din producţia autohtonă“. De aceeaşi părere au fost atât ministrul finanţelor, Varujan Vosganian, care afirma că există o componentă ecologică în această taxă, cât şi ministrul mediului, Attila Korodi, care a recunoscut că s-au încasat bani din această taxă, dar nu ştie câţi. „Nu ştiu cu exactitate câţi bani din taxa auto au ajuns la Mediu, dar aş prefera ca aceştia să fie vărsaţi într-un cont separat“, a afirmat Korodi joi seară, la emisiunea „Naşul“ de la B1 TV. Soluţia poate veni însă de la cetăţeni, care îşi pot manifesta dreptul la iniţiativă legislativă abrogând taxa auto. Fostul ministru al finanţelor, Sebastian Vlădescu, susţinea în primăvară că taxa auto este o taxă de mediu şi poate fi eliminată de cetăţeni. Conform Constituţiei, cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativa legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, treb