Dacă Ion Iliescu a inventat democraţia originală, Vladimir Putin este creatorul dictaturii originale. El sau sistemul care l-a produs.
Alegerile desfăşurate ieri - marcate de nereguli şi precedate de propaganda pentru un singur partid, „Rusia Unită“ - vor obliga lumea democratică să revizuiască definiţiile date Rusiei sub mandatul lui Vladimir Putin.
Denominaţii ca „democraţie administrată“, „oligarhie“, „autocraţie liberală“ au camuflat o realitate pe care de-abia acum liderii occidentali o desluşesc şi sunt dispuşi să o numească. Alegerile şi economia de piaţă au fost privite ca semne de însănătoşire, iar conducerea cu mână de fier a lui Vladimir Putin, ca un stadiu necesar în trecerea de la haosul postcomunist la democraţia liberală.
Rusia distruge însă multe dintre miturile democraţiei şi confirmă eşecul reţetelor şi grilelor occidentale aplicate multor state în tranziţie. Prin alegeri va fi instaurată dominaţia partidului „Rusia Unită“, iar creşterea economică, departe de a fi fost un motor al schimbării democratice, a întărit puterea regimului opresiv de la Moscova.
Cu mijloce capitaliste, în Rusia a fost restaurat modelul tradiţional autoritarist, iar ruşii par a fi mulţumiţi cu această situaţie. Rezistenţa faţă de revenirea la sistemul partid-stat din perioada siovietică este minoră şi provine mai ales din elita culturală. Nici măcar protestul marelui Kasparov nu a atins masele.
Mulţi îi cântă prohodul lui Vladimir Putin, căruia Constituţia nu-i mai permite să candideze pentru încă un mandat înainte de 2012. Deşi acesta are posibilitatea să se întoarcă la Kremlin în 2009 dacă viitorul preşedinte, ales cu grijă din anturajul prezidenţial, va demisiona înainte de finalizarea mandatului.
Chiar şi fără sceptru, puterea lui Putin rămâne intactă prin partidul „Rusia Unită“. Presa şi anali