În prezent se derulează 11 campanii sociale şi de conştientizare al căror buget total depăşeşte două milioane de euro. În ultimul an, campaniile sociale s-au înmulţit ca ciupercile În prezent se derulează 11 campanii sociale şi de conştientizare al căror buget total depăşeşte două milioane de euro.

În ultimul an, campaniile sociale s-au înmulţit ca ciupercile după ploaie. Fondurile provin, în majoritate, de la Uniunea Europeană, iar execuţia este asigurată de agenţii de publicitate care lucrează, de obicei, pro bono.

Temele abordate cu precădere în cele mai recente campanii sunt legate de protejarea mediului, combaterea rasismului şi a violenţei în familie. Sunt teme de actualitate pentru societatea românească. Aderarea României la Uniunea Europeană a impulsionat acest segment al comunicării civice.

Altfel spus, dacă românii vor să se aşeze la "masa europenilor", trebuie să-şi schimbe obiceiurile de până acum: să fie mai atenţi cu mediul înconjurător, să fie mai atenţi faţă de cei din jur şi să adopte un comportament corect în relaţia cu autorităţile. Aceste campanii nu vor schimba peste noapte atitudinea şi obiceiurile (rele) ale românilor.

Important este, în această "afacere", că există mesaje care vor intra în conştiinţa publică, mai mult sau mai puţin, în funcţie de agresivitatea campaniilor (în sensul bun al cuvântului). Bugetul total pentru cele 11 campanii care se derulează în prezent (calculat de "Adevărul") depăşeşte două milioane de euro.

Majoritatea banilor provin din fonduri PHARE. Sunt implicate în finanţare, de la caz la caz, şi ministere, şi agenţii guvernamentale. Iniţiatorii sunt organizaţiile guvernamentale şi instituţii ale statului.

"Campionul" campaniilor de conştientizare şi educare este Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMD). Acesta a iniţiat cinci acţiuni de acest tip, toate legate de prot